În cea mai minunată limbă
care-ai lăsat-o pe pământ,
am vrut să-Ți preamărim Isuse,
Iubitul Nume Veșnic Sfânt.

Iubirea noastră-ndatorată
și gândul recunoscător,
am vrut să Ți-o aducem toată
cu cel mai sfânt și 'nalt fior.

Din cea mai cald simțită pace
a celei mai curate stări,
am vrut să-Ți înălțăm frumsețea
nemaigrăitelor cântări.

Cu-atâta dragoste trudit-am
să le gândim cât mai curat,
să le 'nălțăm cât mai aprinse,
ca să le placi cu-adevărat.

Nu le privi nevrednicia,
ci cât de mult ne-am ostenit,
să Ți le dăm cât mai frumoase
și mai cu suflet fericit...

De-am fi știut mai dulce-o limbă
și-o armonie mai presus,
și-o stare mai plăcută Ție...
- Isus, așa Ți le-am fi-adus!